Presents

Imi simteam picioarele calde.  Inca 4 ore lungi..dar, ce conteaza, cand ai in fata o punga mare cu pufarine? Afara ploua, eram in picioare de ore intregi, mergeam. Autobuzul era rece, imi veneau tot felul de mirosuri, mai bine nu le descriu. Cand am ajuns in gara, aproape ca imi venea sa plang de cat de bine si cald si comfortabil era in Metropolitan… imi amintesc de momentul in care am desfacut pufarinele, azi, cu ore in urma. Cand am ajuns acasa, m-am asezat pe pat si am adormit instant.

Acum, cand ma gandesc la ziua de azi, imi vine sa rad… A fost amuzant si totusi… Probabil ca afara ploua. Din nou. Simt miros de ceai, imi simt picioarele calde.

Imagineaza-ti. Un vis care sa devina realitate, un cadou. Oare pot sa-l indeplinesc?

Open

Uff. Cafeneaua te asteapta. E chiar in fata ta. Fa primul pas inainte, intra. Incearca un latte.

Cald. Petale si frunze uscate, cazute, imprastiate… Merg spre casa, noaptea e neobisnuit de calda, totusi, simt vantul impotriva mea. Imi place sa merg, singura, prin intuneric diafan, prin perdele de lumina. Ma simt ciudat, ca si cand mi-e frica sa deschid o usa, dar am emotii, si vreau, chiar vreau s-o deschid. Nu stiu ce e inauntru, poate e ceva banal, dar totusi… imi apar lacrimi in ochi…

“Azi” a trecut iar, fara evenimente speciale, doar unele care nu merita amintite… Rad… ce-ar fi daca luna ar fi din cascaval? Si daca ar cadea in mare? Ce s-ar intampla cu ziua de maine? Atunci, poate ca ar exista si pestisori aurii care indeplinesc 3 dorinte…Atunci poate eu as deveni o pescarita?…poate…

Vreau sa inchid ochii, sa-mi imaginez ca nu sunt eu, vreau sa dorm si sa visez… sa visez ca pot face orice. Vreau sa alerg, apoi sa merg, sa nu ma grabesc, vreau sa am o tinta precisa, un loc unde sa vreau sa ajung, sa ma obosesc incercand sa fac ceva, sa simt ca sunt utila, sa simt ca traiesc.

Sunt vesela, zambesc. Dar totusi, imi lipseste ceva. Pana una, alta, visele-mi sunt aripi, si cu ele zbor spre cer!

Deep

ah… nu mai ninge. Ieri a fost doar o fulguiala amarata. Deziluzie. Pe jos era uscat, si nici urma de zapada. Dar azi e vant, tot rece e afara… E si normal, doar e noiembrie. Acum o sa intrii din nou in cafeneaua aceea. Se aud voci dinauntru. Intra.

Marea era calma, si de un albastru intens. Eu ma plimbam, si as vrea sa spun ca eram singura, dar as minti. Cum mergeam, vantul ascutit imi taia mainile. Auzeam muzica. Aproape ca degerasem si atunci… m-am gandit…Ce-ar fi daca m-as apuca de jogging?

Sunt aici!! Asculta-ma, vorbeste cu mine. Zambeste si fa-ti curaj, poate vrei o cafea?

Amarantine

E frig afara. Hai, intra-n cafeneaua din colt, draguta si luminoasa, cu geamuri mari, din care iese un miros diafan de cafea si de dulce. Inauntru e cald si bine. Numele i se potriveste. E o cafenea aiurita, pentru ca e exact cum vrea fiecare sa fie. Intra.

Azi ninge pentru prima oara iarna asta (chiar daca e inca noiembrie…). Azi mi s-au intamplat chestii.. poate nu chestii importante, doar chestii. De exemplu, am invatat literele grecesti in 4 ore lungi de ECDL. Mi-am dat seama ca a venit iarna. Simt ca am energie in mine, dar vreau sa dorm. Sa dorm, sa stau inauntru, la cald si sa ma uit pe geam, sa ascult muzica, poate ceva gen Enya, cu o ciocolata calda in mana…

Am iesit afara, am fost la magazin. E asa de monoton, imi place sa merg prin ninsoare. Imi place sa simt vant rece pe fata mea. Ciudat, stiu… vreau sa fie multa zapada… mi-e dor de fazele cand ne bateam cu bulgari de zapada si eram toti rosii si alunecam mereu pe gheata din curtea scolii… cand ne ascundeam in bai, sau sub mese, sub mormanele de haine, cand ajungeam mereu uda acasa si mi-era frica de petarde… si de caini. Acum incep sa cred ca poate nu totul e inecat in singuratate?, probabil o sa ma conving in curand, dar pana atunci, visez.

De ce e totul adormit? Trezeste-te, esti plin de viata! Ia o cafea, sau mai bine un zambet, specialitatea casei…